Nervi de primăvară-vară

A fost și îndelung-așteptata minivacanță de 1 mai, cu ploaie, aglomerație și frig. Și eu, ca și jumatate din tineretul român, la mare.
Speranțele mele de vreme bună și călduroasă s-au naruit în momentul în care am ieșit din bloc la ora 5:37 cu rucsacul în spate și geanta pe umăr. Cele două tricouri, hanoracul și geaca nu mi-au ținut de cald nici măcar în autobuz. Cu gândul la un tren bine încălzit și un loc comfortabil (că doar nu plătesc biletul degeaba) am ieșit din metrou și m-am îndreptat spre casele de bilete ale Gării de Nord, care erau surprinzător de libere.
Speranța că nu va fi lume multă în tren și nici la mare a murit când casiera mi-a spus că nu mai are locuri. „Nu-i nimic, stau la bagaje, ca de obicei”, am luat biletul și m-am îndreptat către linia 14. Cameramani, sacoșe de Europa, saci de dormit, alcool și geamantane. Multe. Eu - pierdută în spațiu.
Trecem peste evenimentele dezagreabile din tren și ajungem la episodul Vama Veche. Cameramani încă nu, sacoșe de Europa doar câteva, mulți saci de dormit și multe corturi, și mai mult alcool și geamantanele bătrânilor care plecau la tratament în Techirghiol sau Mangalia înlocuite de trollerele domnișoarelor care coborau din BMW-uri. Frumos. Seara am plecat în Costinești.
Sâmbătă am venit acasa din cauza ploii și a oamenilor frumoși și deștepți de pe litoralul românesc. Cu personalul, în compania unor doamne care mi-au povestit despre foametea din anii `40 și despre „Dansez pentru tine”. Simpatice.
Singurele lucruri care mi-au plăcut în aceste câteva zile petrecute departe de pătura mea cu steluțe au fost jeleurile Haribo la 7 lei punga de 500 g, rimelul și iluminatorul Estee Lauder pentru care am scutit vreo 40-5o RON (cumparate din magazinele Duty Free) și concertul Luna Amară.
Trist și enervant.