sâmbătă, ianuarie 24

20

Pe vremea când aveam 6 ani și visam să devin musafir veșnic sau prințesă, după caz, îmi doream să cresc. Repede. Să nu mai fiu un copil, să nu mă mai joc țară, țară vrem ostași în fața blocului cu Dana și Georgiana de la parter, cu cei doi Mihai de la 4 și cu alți copii de pe la alte scări. Să fiu elev și să am teme (doamne, cât îi uram pe vecinii cu pete de cerneală pe degete care spuneau că nu pot ieși să se joace pentru că au teme).
Când am ajuns la școală, parcă îmi părea rău că nu mai sunt la grădiniță, că nu mai pot găti plăcințele din pământ și nu mă mai pot face scene din Punguța cu doi bani din cuburi. Dar măcar aveam pete de cerneală pe mâini, pe nas, și uneori pe limbă. Da, adoram gustul de cerneală.
Când eram în clasa a șaptea mă jucam adevăr sau provocare. Cu colegii de clasă. Era jocul nostru preferat și nu pierdeam nicio ocazie să întrebăm lucruri stupide sau să dăm porunci și mai stupide. Care după ceva antrenament s-au transformat în porunci mai serioase, care ne făceau pe noi fetele să regretăm că nu suntem suficient de mari încât să-i atragem și pe băieții de-a doișpea în jocurile noastre.
Printr-a unșpea iar îmi părea rău că nu sunt mai mare. Îi trimiteam pe alții la bar să-mi ia o bere, de teamă să nu mi se ceară buletinul, să vada barmanul că nu sunt majoră și să plec cu coada între picioare. Fără bere.
Am făcut apoi 18 ani și eram fericită. Puteam să votez, să intru în baruri fără să am strângeri de inimă, să conduc, să plec din țară fără ca ai mei să mai treacă prin tot procesul ala lung și nasol de la notariat. Am avut o petrecere faină, pe care mi-o aduc aminte ca și cum ar fi fost ieri. În ciuda pasiunii mele pentru tequila.
Am constatat apoi că nu e o diferență uriașă între 17 ani și 11 luni și 18 ani și 2 zile. Și am început să vreau să am iar 6 ani și să mă joc în parcare. Dar timpul trece mai repede exact atunci când tu vrei să treacă mai încet și așa am făcut 19 ani. O tragedie. Prima aniversare în București, prima sesiune, eram complet debusolată și singură. Deja simțeam cum îmbătrânesc.
Și am ajuns la 20. O tragedie și mai mare, deși deocamdată nu s-au schimbat multe. Poate am fost puțin mai băgată în seamă, dar presimt că mâine dimineață îmi va apărea un rid în colțul ochiului stâng. Sau drept. Și o să înceapă să mă doară spatele, să mi se miște dinții, să obosesc mai repede, să nu mai văd la depărtare și să mi se lase sânii.
Sper să supraviețuiesc.

8 comentarii:

  1. La Multi Ani bai Alexuta! Lasa ca nu e asa de rau la 20 de ani...de fapt, de la 18 ani in colo, pana terminam facultatea o sa fie tot cam la fel... importanta e mintea, ca aia nu se lasa si nici nu face riduri asa usor. Tine minte si pretuieste amintirile, ele oricum tot o sa vina cu timpul..pacat ca mereu ne dam seama cat de misto au fost abia dupa ce au trecut.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc, băi Alex! Nu mă așteptam la așa urare siropoasă din partea ta :))
    Știu că nu e chiar atât de rău. E incredibil, dar aproape că mă simt mai bine decât în ziua în care am împlinit 19.
    Dramatizam și eu puțin. Știi că îmi place.

    RăspundețiȘtergere
  3. poate mai vine si ninsoarea iar, ca stiu ca iti place:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Lasă ninsoarea. În 2010 abia. Anul ăsta a fost suficientă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Calatorii, energie, lume noua, lume veche, orase noi, drumuri si podui, codri si izvoare, hash si bere, alea alea...intr un cuvant o viata faina intr un an plin de lucruri de care merita sa ti aduci aminte.Si sa i faci pe toti prietenii tai fericiti(cu menriunea ca nu trebuie sa ajungi pana la basici si rni la picioare de la bocanci) asa cum am ajuns eu ieri din cauza unui drum de la Sibiu la Curtea de Arges doar de a aduce doi oameni impreuna.

    Mata, sa fii fericita asta iti doresc.

    Hronia polla!Asa cum se zice la noi la Tulcea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mulțumesc. Ador să primesc urări, chiar și după ce a trecut ziua mea. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. heei! când mă gândesc că peste 2 luni juma' o să fiu şi eu în situaţia ta..

    succes/baftă (nu ştiu dacă eşti superstiţioasă ca să ţi să spună în vreun fel) la a 3a sesiune, de altfel şi mie la fel :))
    La mulţi ani.. eu am fugit să mă bucur de ăştia 19 ...

    RăspundețiȘtergere
  8. Thank you! :)
    Poți să stai liniștit. Nu e chiar atât de rău să ai 20. Încă nu mi-a apărut ridul ăla pe care îl așteptam.

    RăspundețiȘtergere

Loc de dat cu părerea